a îmbălsăma (third-person singular present îmbălsămează, past participle îmbălsămat) 1st conj.
infinitive | a îmbălsăma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îmbălsămând | ||||||
past participle | îmbălsămat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îmbălsămez | îmbălsămezi | îmbălsămează | îmbălsămăm | îmbălsămați | îmbălsămează | |
imperfect | îmbălsămam | îmbălsămai | îmbălsăma | îmbălsămam | îmbălsămați | îmbălsămau | |
simple perfect | îmbălsămai | îmbălsămași | îmbălsămă | îmbălsămarăm | îmbălsămarăți | îmbălsămară | |
pluperfect | îmbălsămasem | îmbălsămaseși | îmbălsămase | îmbălsămaserăm | îmbălsămaserăți | îmbălsămaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îmbălsămez | să îmbălsămezi | să îmbălsămeze | să îmbălsămăm | să îmbălsămați | să îmbălsămeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îmbălsămează | îmbălsămați | |||||
negative | nu îmbălsăma | nu îmbălsămați |