a împământeni (third-person singular present împământenește, past participle împământenit) 4th conj.
infinitive | a împământeni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | împământenind | ||||||
past participle | împământenit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | împământenesc | împământenești | împământenește | împământenim | împământeniți | împământenesc | |
imperfect | împământeneam | împământeneai | împământenea | împământeneam | împământeneați | împământeneau | |
simple perfect | împământenii | împământeniși | împământeni | împământenirăm | împământenirăți | împământeniră | |
pluperfect | împământenisem | împământeniseși | împământenise | împământeniserăm | împământeniserăți | împământeniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să împământenesc | să împământenești | să împământenească | să împământenim | să împământeniți | să împământenească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | împământenește | împământeniți | |||||
negative | nu împământeni | nu împământeniți |