Past participle of împuți.
împuțit m or n (feminine singular împuțită, masculine plural împuțiți, feminine and neuter plural împuțite)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | împuțit | împuțită | împuțiți | împuțite | ||
definite | împuțitul | împuțita | împuțiții | împuțitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | împuțit | împuțite | împuțiți | împuțite | ||
definite | împuțitului | împuțitei | împuțiților | împuțitelor |
împuțit m (plural împuțiți, feminine equivalent împuțită)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) împuțit | împuțitul | (niște) împuțiți | împuțiții |
genitive/dative | (unui) împuțit | împuțitului | (unor) împuțiți | împuțiților |
vocative | împuțitule | împuțiților |