a înăduși (third-person singular present înădușește, past participle înădușit) 4th conjugation
infinitive | a înăduși | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înădușind | ||||||
past participle | înădușit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înădușesc | înădușești | înădușește | înădușim | înădușiți | înădușesc | |
imperfect | înădușeam | înădușeai | înădușea | înădușeam | înădușeați | înădușeau | |
simple perfect | înădușii | înădușiși | înăduși | înădușirăm | înădușirăți | înădușiră | |
pluperfect | înădușisem | înădușiseși | înădușise | înădușiserăm | înădușiserăți | înădușiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înădușesc | să înădușești | să înădușească | să înădușim | să înădușiți | să înădușească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înădușește | înădușiți | |||||
negative | nu înăduși | nu înădușiți |