a înțărca (third-person singular present înțarcă, past participle înțărcat) 1st conj.
infinitive | a înțărca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înțărcând | ||||||
past participle | înțărcat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înțarc | înțarci | înțarcă | înțărcăm | înțărcați | înțarcă | |
imperfect | înțărcam | înțărcai | înțărca | înțărcam | înțărcați | înțărcau | |
simple perfect | înțărcai | înțărcași | înțărcă | înțărcarăm | înțărcarăți | înțărcară | |
pluperfect | înțărcasem | înțărcaseși | înțărcase | înțărcaserăm | înțărcaserăți | înțărcaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înțarc | să înțarci | să înțarce | să înțărcăm | să înțărcați | să înțarce | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înțarcă | înțărcați | |||||
negative | nu înțărca | nu înțărcați |