a înamora (third-person singular present înamorează, past participle înamorat) 1st conj.
infinitive | a înamora | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înamorând | ||||||
past participle | înamorat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înamorez | înamorezi | înamorează | înamorăm | înamorați | înamorează | |
imperfect | înamoram | înamorai | înamora | înamoram | înamorați | înamorau | |
simple perfect | înamorai | înamorași | înamoră | înamorarăm | înamorarăți | înamorară | |
pluperfect | înamorasem | înamoraseși | înamorase | înamoraserăm | înamoraserăți | înamoraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înamorez | să înamorezi | să înamoreze | să înamorăm | să înamorați | să înamoreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înamorează | înamorați | |||||
negative | nu înamora | nu înamorați |