Inherited from Latin inclīnāre, present active infinitive of inclīnō (“incline”) (compare Aromanian ncljin, ncljinari, Italian inchinare). Doublet of the borrowed înclina.
Audio: | (file) |
a închina (third-person singular present închină, past participle închinat) 1st conj.
infinitive | a închina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | închinând | ||||||
past participle | închinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | închin | închini | închină | închinăm | închinați | închină | |
imperfect | închinam | închinai | închina | închinam | închinați | închinau | |
simple perfect | închinai | închinași | închină | închinarăm | închinarăți | închinară | |
pluperfect | închinasem | închinaseși | închinase | închinaserăm | închinaserăți | închinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să închin | să închini | să închine | să închinăm | să închinați | să închine | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | închină | închinați | |||||
negative | nu închina | nu închinați |