încotoșmănit m or n (feminine singular încotoșmănită, masculine plural încotoșmăniți, feminine and neuter plural încotoșmănite)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | încotoșmănit | încotoșmănită | încotoșmăniți | încotoșmănite | |||
definite | încotoșmănitul | încotoșmănita | încotoșmăniții | încotoșmănitele | ||||
genitive- dative |
indefinite | încotoșmănit | încotoșmănite | încotoșmăniți | încotoșmănite | |||
definite | încotoșmănitului | încotoșmănitei | încotoșmăniților | încotoșmănitelor |