From în- + Late Latin flōrīre. Compare Aromanian nfluriri.
a înflori (third-person singular present înflorește, past participle înflorit) 4th conjugation
infinitive | a înflori | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înflorind | ||||||
past participle | înflorit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înfloresc | înflorești | înflorește | înflorim | înfloriți | înfloresc | |
imperfect | înfloream | înfloreai | înflorea | înfloream | înfloreați | înfloreau | |
simple perfect | înflorii | înfloriși | înflori | înflorirăm | înflorirăți | înfloriră | |
pluperfect | înflorisem | înfloriseși | înflorise | înfloriserăm | înfloriserăți | înfloriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înfloresc | să înflorești | să înflorească | să înflorim | să înfloriți | să înflorească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înflorește | înfloriți | |||||
negative | nu înflori | nu înfloriți |