îngăduitor m or n (feminine singular îngăduitoare, masculine plural îngăduitori, feminine and neuter plural îngăduitoare)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | îngăduitor | îngăduitoare | îngăduitori | îngăduitoare | |||
definite | îngăduitorul | îngăduitoarea | îngăduitorii | îngăduitoarele | ||||
genitive- dative |
indefinite | îngăduitor | îngăduitoare | îngăduitori | îngăduitoare | |||
definite | îngăduitorului | îngăduitoarei | îngăduitorilor | îngăduitoarelor |