Borrowed from French englober.
a îngloba (third-person singular present înglobează, past participle înglobat) 1st conj.
infinitive | a îngloba | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înglobând | ||||||
past participle | înglobat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înglobez | înglobezi | înglobează | înglobăm | înglobați | înglobează | |
imperfect | înglobam | înglobai | îngloba | înglobam | înglobați | înglobau | |
simple perfect | înglobai | înglobași | înglobă | înglobarăm | înglobarăți | înglobară | |
pluperfect | înglobasem | înglobaseși | înglobase | înglobaserăm | înglobaserăți | înglobaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înglobez | să înglobezi | să înglobeze | să înglobăm | să înglobați | să înglobeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înglobează | înglobați | |||||
negative | nu îngloba | nu înglobați |