a înmiresma (third-person singular present înmiresmează, past participle înmiresmat) 1st conjugation
infinitive | a înmiresma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înmiresmând | ||||||
past participle | înmiresmat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înmiresmez | înmiresmezi | înmiresmează | înmiresmăm | înmiresmați | înmiresmează | |
imperfect | înmiresmam | înmiresmai | înmiresma | înmiresmam | înmiresmați | înmiresmau | |
simple perfect | înmiresmai | înmiresmași | înmiresmă | înmiresmarăm | înmiresmarăți | înmiresmară | |
pluperfect | înmiresmasem | înmiresmaseși | înmiresmase | înmiresmaserăm | înmiresmaserăți | înmiresmaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înmiresmez | să înmiresmezi | să înmiresmeze | să înmiresmăm | să înmiresmați | să înmiresmeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înmiresmează | înmiresmați | |||||
negative | nu înmiresma | nu înmiresmați |