a înmuguri (third-person singular present înmugurește, past participle înmugurit) 4th conj.
infinitive | a înmuguri | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înmugurind | ||||||
past participle | înmugurit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înmuguresc | înmugurești | înmugurește | înmugurim | înmuguriți | înmuguresc | |
imperfect | înmuguream | înmugureai | înmugurea | înmuguream | înmugureați | înmugureau | |
simple perfect | înmugurii | înmuguriși | înmuguri | înmugurirăm | înmugurirăți | înmuguriră | |
pluperfect | înmugurisem | înmuguriseși | înmugurise | înmuguriserăm | înmuguriserăți | înmuguriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înmuguresc | să înmugurești | să înmugurească | să înmugurim | să înmuguriți | să înmugurească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înmugurește | înmuguriți | |||||
negative | nu înmuguri | nu înmuguriți |