a înstrăina (third-person singular present înstrăinează, past participle înstrăinat) 1st conj.
infinitive | a înstrăina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înstrăinând | ||||||
past participle | înstrăinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înstrăinez | înstrăinezi | înstrăinează | înstrăinăm | înstrăinați | înstrăinează | |
imperfect | înstrăinam | înstrăinai | înstrăina | înstrăinam | înstrăinați | înstrăinau | |
simple perfect | înstrăinai | înstrăinași | înstrăină | înstrăinarăm | înstrăinarăți | înstrăinară | |
pluperfect | înstrăinasem | înstrăinaseși | înstrăinase | înstrăinaserăm | înstrăinaserăți | înstrăinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înstrăinez | să înstrăinezi | să înstrăineze | să înstrăinăm | să înstrăinați | să înstrăineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înstrăinează | înstrăinați | |||||
negative | nu înstrăina | nu înstrăinați |