a însuti (third-person singular present însutește, past participle însutit) 4th conj.
infinitive | a însuti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | însutind | ||||||
past participle | însutit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | însutesc | însutești | însutește | însutim | însutiți | însutesc | |
imperfect | însuteam | însuteai | însutea | însuteam | însuteați | însuteau | |
simple perfect | însutii | însutiși | însuti | însutirăm | însutirăți | însutiră | |
pluperfect | însutisem | însutiseși | însutise | însutiserăm | însutiserăți | însutiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să însutesc | să însutești | să însutească | să însutim | să însutiți | să însutească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | însutește | însutiți | |||||
negative | nu însuti | nu însutiți |