From școlar.
a școlări (third-person singular present școlărește, past participle școlărit) 4th conj.
infinitive | a școlări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | școlărind | ||||||
past participle | școlărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | școlăresc | școlărești | școlărește | școlărim | școlăriți | școlăresc | |
imperfect | școlăream | școlăreai | școlărea | școlăream | școlăreați | școlăreau | |
simple perfect | școlării | școlăriși | școlări | școlărirăm | școlărirăți | școlăriră | |
pluperfect | școlărisem | școlăriseși | școlărise | școlăriserăm | școlăriserăți | școlăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să școlăresc | să școlărești | să școlărească | să școlărim | să școlăriți | să școlărească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | școlărește | școlăriți | |||||
negative | nu școlări | nu școlăriți |