Inherited from Latin sessus (“seat”) (compare Albanian shesh, Aromanian shes), from sedeō (“I sit”); change in meaning also in Albanian shesh (“plain; flatness”).
șes n (plural șesuri)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | șes | șesul | șesuri | șesurile | |
genitive-dative | șes | șesului | șesuri | șesurilor | |
vocative | șesule | șesurilor |
șes m or n (feminine singular șeasă, masculine plural șeși, feminine and neuter plural șese)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | șes | șeasă | șeși | șese | |||
definite | șesul | șeasa | șeșii | șesele | ||||
genitive- dative |
indefinite | șes | șese | șeși | șese | |||
definite | șesului | șesei | șeșilor | șeselor |