From a Vulgar Latin root *zinzalus, from Late Latin zinzala or tentiala, of imitative origin. Compare Italian zanzara.
țânțar m (plural țânțari)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) țânțar | țânțarul | (niște) țânțari | țânțarii |
genitive/dative | (unui) țânțar | țânțarului | (unor) țânțari | țânțarilor |
vocative | țânțarule | țânțarilor |