a țârcâi (third-person singular present țârcâie, past participle țârcâit) 4th conjugation
infinitive | a țârcâi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | țârcâind | ||||||
past participle | țârcâit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | țârcâi | țârcâi | țârcâie | țârcâim | țârcâiți | țârcâie | |
imperfect | țârcâiam | țârcâiai | țârcâia | țârcâiam | țârcâiați | țârcâiau | |
simple perfect | țârcâii | țârcâiși | țârcâi | țârcâirăm | țârcâirăți | țârcâiră | |
pluperfect | țârcâisem | țârcâiseși | țârcâise | țârcâiserăm | țârcâiserăți | țârcâiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să țârcâi | să țârcâi | să țârcâie | să țârcâim | să țârcâiți | să țârcâie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | țârcâie | țârcâiți | |||||
negative | nu țârcâi | nu țârcâiți |