Borrowed from Latin abjudicare. By surface analysis, ab- + judeca.
a abjudeca (third-person singular present abjudecă, past participle abjudecat) 1st conjugation
infinitive | a abjudeca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | abjudecând | ||||||
past participle | abjudecat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | abjudec | abjudeci | abjudecă | abjudecăm | abjudecați | abjudecă | |
imperfect | abjudecam | abjudecai | abjudeca | abjudecam | abjudecați | abjudecau | |
simple perfect | abjudecai | abjudecași | abjudecă | abjudecarăm | abjudecarăți | abjudecară | |
pluperfect | abjudecasem | abjudecaseși | abjudecase | abjudecaserăm | abjudecaserăți | abjudecaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să abjudec | să abjudeci | să abjudece | să abjudecăm | să abjudecați | să abjudece | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | abjudecă | abjudecați | |||||
negative | nu abjudeca | nu abjudecați |