abnega
abnegā
abnega
a abnega (third-person singular present abneagă, past participle abnegat) 1st conjugation
infinitive | a abnega | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | abnegând | ||||||
past participle | abnegat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | abneg | abnegi | abnegă | abnegăm | abnegați | abnegă | |
imperfect | abnegam | abnegai | abnega | abnegam | abnegați | abnegau | |
simple perfect | abnegai | abnegași | abnegă | abnegarăm | abnegarăți | abnegară | |
pluperfect | abnegasem | abnegaseși | abnegase | abnegaserăm | abnegaserăți | abnegaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să abneg | să abnegi | să abnege | să abnegăm | să abnegați | să abnege | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | abnegă | abnegați | |||||
negative | nu abnega | nu abnegați |
abnega