Borrowed from Latin abrogatio. Equivalent to abroga + -ție.
abrogație f (plural abrogații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) abrogație | abrogația | (niște) abrogații | abrogațiile |
genitive/dative | (unei) abrogații | abrogației | (unor) abrogații | abrogațiilor |
vocative | abrogație, abrogațio | abrogațiilor |