Borrowed from French acculturer.
a acultura (third-person singular present aculturează, past participle aculturat) 1st conj.
infinitive | a acultura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | aculturând | ||||||
past participle | aculturat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | aculturez | aculturezi | aculturează | aculturăm | aculturați | aculturează | |
imperfect | aculturam | aculturai | acultura | aculturam | aculturați | aculturau | |
simple perfect | aculturai | aculturași | acultură | aculturarăm | aculturarăți | aculturară | |
pluperfect | aculturasem | aculturaseși | aculturase | aculturaserăm | aculturaserăți | aculturaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să aculturez | să aculturezi | să acultureze | să aculturăm | să aculturați | să acultureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | aculturează | aculturați | |||||
negative | nu acultura | nu aculturați |
acultura