adormi
Inherited from Late Latin addormīre. Compare Aromanian adurnjiri.
a adormi (third-person singular present adoarme, past participle adormit) 4th conj.
infinitive | a adormi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | adormind | ||||||
past participle | adormit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | adorm | adormi | adoarme | adormim | adormiți | adorm | |
imperfect | adormeam | adormeai | adormea | adormeam | adormeați | adormeau | |
simple perfect | adormii | adormiși | adormi | adormirăm | adormirăți | adormiră | |
pluperfect | adormisem | adormiseși | adormise | adormiserăm | adormiserăți | adormiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să adorm | să adormi | să adoarmă | să adormim | să adormiți | să adoarmă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | adorme | adormiți | |||||
negative | nu adormi | nu adormiți |