From aduce (“to bring”) + -ător (“-er”).
aducător m or n (feminine singular aducătoare, masculine plural aducători, feminine and neuter plural aducătoare)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative/ accusative |
indefinite | aducător | aducătoare | aducători | aducătoare | |||
definite | aducătorul | aducătoarea | aducătorii | aducătoarele | ||||
genitive/ dative |
indefinite | aducător | aducătoare | aducători | aducătoare | |||
definite | aducătorului | aducătoarei | aducătorilor | aducătoarelor |
aducător m (plural aducători, feminine equivalent aducătoare)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | aducător | aducătorul | aducători | aducătorii | |
genitive-dative | aducător | aducătorului | aducători | aducătorilor | |
vocative | aducătorule | aducătorilor |