agrava
Borrowed from French aggraver, from Latin aggravare.
a agrava (third-person singular present agravează, past participle agravat) 1st conjugation
infinitive | a agrava | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | agravând | ||||||
past participle | agravat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | agravez | agravezi | agravează | agravăm | agravați | agravează | |
imperfect | agravam | agravai | agrava | agravam | agravați | agravau | |
simple perfect | agravai | agravași | agravă | agravarăm | agravarăți | agravară | |
pluperfect | agravasem | agravaseși | agravase | agravaserăm | agravaserăți | agravaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să agravez | să agravezi | să agraveze | să agravăm | să agravați | să agraveze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | agravează | agravați | |||||
negative | nu agrava | nu agravați |
agrava