Inherited from Vulgar Latin *ammagīre from *magīre, *magāre, from Ancient Greek μαγεύω (mageúō, “cast a spell; bewitch”), from μάγος (mágos, “magical”); cf. also Latin magus. May be related to Catalan amagar (“hide”) and Spanish amagar (“threaten”), Portuguese esmagar, Sicilian ammagari, although this is unlikely.
| Audio | (file) |
a amăgi (third-person singular present amăgește, past participle amăgit) 4th conj.
| infinitive | a amăgi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | amăgind | ||||||
| past participle | amăgit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | amăgesc | amăgești | amăgește | amăgim | amăgiți | amăgesc | |
| imperfect | amăgeam | amăgeai | amăgea | amăgeam | amăgeați | amăgeau | |
| simple perfect | amăgii | amăgiși | amăgi | amăgirăm | amăgirăți | amăgiră | |
| pluperfect | amăgisem | amăgiseși | amăgise | amăgiserăm | amăgiserăți | amăgiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să amăgesc | să amăgești | să amăgească | să amăgim | să amăgiți | să amăgească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | amăgește | amăgiți | |||||
| negative | nu amăgi | nu amăgiți | |||||