Borrowed from French embrayer.
a ambreia (third-person singular present ambreiează, past participle ambreiat) 1st conjugation
infinitive | a ambreia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ambreind | ||||||
past participle | ambreiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ambreiez | ambreiezi | ambreiază | ambreiem | ambreiați | ambreiază | |
imperfect | ambreiam | ambreiai | ambreia | ambreiam | ambreiați | ambreiau | |
simple perfect | ambreiai | ambreiași | ambreie | ambreiarăm | ambreiarăți | ambreiară | |
pluperfect | ambreiasem | ambreiaseși | ambreiase | ambreiaserăm | ambreiaserăți | ambreiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ambreiez | să ambreiezi | să ambreieze | să ambreiem | să ambreiați | să ambreieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ambreiază | ambreiați | |||||
negative | nu ambreia | nu ambreiați |