Borrowed from French embouteillage. By surface analysis, ambuteia + -aj.
ambuteiaj n (plural ambuteiaje)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ambuteiaj | ambuteiajul | (niște) ambuteiaje | ambuteiajele |
genitive/dative | (unui) ambuteiaj | ambuteiajului | (unor) ambuteiaje | ambuteiajelor |
vocative | ambuteiajule | ambuteiajelor |