Borrowed from French annoncer, from Latin annuntiare.
Audio: | (file) |
a anunța (third-person singular present anunță, past participle anunțat) 1st conjugation
infinitive | a anunța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | anunțând | ||||||
past participle | anunțat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | anunț | anunți | anunță | anunțăm | anunțați | anunță | |
imperfect | anunțam | anunțai | anunța | anunțam | anunțați | anunțau | |
simple perfect | anunțai | anunțași | anunță | anunțarăm | anunțarăți | anunțară | |
pluperfect | anunțasem | anunțaseși | anunțase | anunțaserăm | anunțaserăți | anunțaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să anunț | să anunți | să anunțe | să anunțăm | să anunțați | să anunțe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | anunță | anunțați | |||||
negative | nu anunța | nu anunțați |