a argintui (third-person singular present argintuiește, past participle argintuit) 4th conjugation
infinitive | a argintui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | argintuind | ||||||
past participle | argintuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | argintuiesc | argintuiești | argintuiește | argintuim | argintuiți | argintuiesc | |
imperfect | argintuiam | argintuiai | argintuia | argintuiam | argintuiați | argintuiau | |
simple perfect | argintuii | argintuiși | argintui | argintuirăm | argintuirăți | argintuiră | |
pluperfect | argintuisem | argintuiseși | argintuise | argintuiserăm | argintuiserăți | argintuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să argintuiesc | să argintuiești | să argintuiască | să argintuim | să argintuiți | să argintuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | argintuiește | argintuiți | |||||
negative | nu argintui | nu argintuiți |