Borrowed from French argumentation. Equivalent to argumenta + -ție.
argumentație f (plural argumentații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) argumentație | argumentația | (niște) argumentații | argumentațiile |
genitive/dative | (unei) argumentații | argumentației | (unor) argumentații | argumentațiilor |
vocative | argumentație, argumentațio | argumentațiilor |