a arăci (third-person singular present arăcește, past participle arăcit) 4th conj.
infinitive | a arăci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | arăcind | ||||||
past participle | arăcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | arăcesc | arăcești | arăcește | arăcim | arăciți | arăcesc | |
imperfect | arăceam | arăceai | arăcea | arăceam | arăceați | arăceau | |
simple perfect | arăcii | arăciși | arăci | arăcirăm | arăcirăți | arăciră | |
pluperfect | arăcisem | arăciseși | arăcise | arăciserăm | arăciserăți | arăciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să arăcesc | să arăcești | să arăcească | să arăcim | să arăciți | să arăcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | arăcește | arăciți | |||||
negative | nu arăci | nu arăciți |