Borrowed from Italian assaltare.
a asalta (third-person singular present asaltează, past participle asaltat) 1st conj.
infinitive | a asalta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | asaltând | ||||||
past participle | asaltat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | asaltez | asaltezi | asaltează | asaltăm | asaltați | asaltează | |
imperfect | asaltam | asaltai | asalta | asaltam | asaltați | asaltau | |
simple perfect | asaltai | asaltași | asaltă | asaltarăm | asaltarăți | asaltară | |
pluperfect | asaltasem | asaltaseși | asaltase | asaltaserăm | asaltaserăți | asaltaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să asaltez | să asaltezi | să asalteze | să asaltăm | să asaltați | să asalteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | asaltează | asaltați | |||||
negative | nu asalta | nu asaltați |
asalta