From a Vulgar Latin root *assurdīre, itself either from Latin surdus or obsurdescere. Compare Aromanian asurdzãscu, asurdzãri, Italian assordire, French assourdir. Cf. also Portuguese ensurdecer, Spanish ensordecer.
a asurzi (third-person singular present asurzește, past participle asurzit) 4th conjugation
infinitive | a asurzi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | asurzind | ||||||
past participle | asurzit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | asurzesc | asurzești | asurzește | asurzim | asurziți | asurzesc | |
imperfect | asurzeam | asurzeai | asurzea | asurzeam | asurzeați | asurzeau | |
simple perfect | asurzii | asurziși | asurzi | asurzirăm | asurzirăți | asurziră | |
pluperfect | asurzisem | asurziseși | asurzise | asurziserăm | asurziserăți | asurziseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să asurzesc | să asurzești | să asurzească | să asurzim | să asurziți | să asurzească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | asurzește | asurziți | |||||
negative | nu asurzi | nu asurziți |