aviva
aviva
aviva
a aviva (third-person singular present avivează, past participle avivat) 1st conj.
infinitive | a aviva | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | avivând | ||||||
past participle | avivat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | avivez | avivezi | avivează | avivăm | avivați | avivează | |
imperfect | avivam | avivai | aviva | avivam | avivați | avivau | |
simple perfect | avivai | avivași | avivă | avivarăm | avivarăți | avivară | |
pluperfect | avivasem | avivaseși | avivase | avivaserăm | avivaserăți | avivaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să avivez | să avivezi | să aviveze | să avivăm | să avivați | să aviveze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | avivează | avivați | |||||
negative | nu aviva | nu avivați |
aviva