a aținta (third-person singular present ațintează, past participle ațintat) 1st conjugation
infinitive | a aținta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ațintând | ||||||
past participle | ațintat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ațintez | ațintezi | ațintează | ațintăm | ațintați | ațintează | |
imperfect | ațintam | ațintai | aținta | ațintam | ațintați | ațintau | |
simple perfect | ațintai | ațintași | ațintă | ațintarăm | ațintarăți | ațintară | |
pluperfect | ațintasem | ațintaseși | ațintase | ațintaserăm | ațintaserăți | ațintaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ațintez | să ațintezi | să aținteze | să ațintăm | să ațintați | să aținteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ațintează | ațintați | |||||
negative | nu aținta | nu ațintați |