From bâlbâi (“to stutter”) + -it.
bâlbâit m or n (feminine singular bâlbâită, masculine plural bâlbâiți, feminine and neuter plural bâlbâite)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative/ accusative |
indefinite | bâlbâit | bâlbâită | bâlbâiți | bâlbâite | |||
definite | bâlbâitul | bâlbâita | bâlbâiții | bâlbâitele | ||||
genitive/ dative |
indefinite | bâlbâit | bâlbâite | bâlbâiți | bâlbâite | |||
definite | bâlbâitului | bâlbâitei | bâlbâiților | bâlbâitelor |
bâlbâit m (plural bâlbâiți)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | bâlbâit | bâlbâitul | bâlbâiți | bâlbâiții | |
genitive-dative | bâlbâit | bâlbâitului | bâlbâiți | bâlbâiților | |
vocative | bâlbâitule | bâlbâiților |
bâlbâit