a bărdui (third-person singular present bărduiește, past participle bărduit) 4th conj.
infinitive | a bărdui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bărduind | ||||||
past participle | bărduit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bărduiesc | bărduiești | bărduiește | bărduim | bărduiți | bărduiesc | |
imperfect | bărduiam | bărduiai | bărduia | bărduiam | bărduiați | bărduiau | |
simple perfect | bărduii | bărduiși | bărdui | bărduirăm | bărduirăți | bărduiră | |
pluperfect | bărduisem | bărduiseși | bărduise | bărduiserăm | bărduiserăți | bărduiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bărduiesc | să bărduiești | să bărduiască | să bărduim | să bărduiți | să bărduiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bărduiește | bărduiți | |||||
negative | nu bărdui | nu bărduiți |