From bețiv.
a bețivi (third-person singular present bețivește, past participle bețivit) 4th conj.
infinitive | a bețivi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bețivind | ||||||
past participle | bețivit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bețivesc | bețivești | bețivește | bețivim | bețiviți | bețivesc | |
imperfect | bețiveam | bețiveai | bețivea | bețiveam | bețiveați | bețiveau | |
simple perfect | bețivii | bețiviși | bețivi | bețivirăm | bețivirăți | bețiviră | |
pluperfect | bețivisem | bețiviseși | bețivise | bețiviserăm | bețiviserăți | bețiviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bețivesc | să bețivești | să bețivească | să bețivim | să bețiviți | să bețivească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bețivește | bețiviți | |||||
negative | nu bețivi | nu bețiviți |