bimotor (plural bimotors)
Borrowed from French bimoteur.
bimotor m or n (feminine singular bimotoare, masculine plural bimotori, feminine and neuter plural bimotoare)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | bimotor | bimotoare | bimotori | bimotoare | ||
definite | bimotorul | bimotoarea | bimotorii | bimotoarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | bimotor | bimotoare | bimotori | bimotoare | ||
definite | bimotorului | bimotoarei | bimotorilor | bimotoarelor |
bimotor n (plural bimotoare)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) bimotor | bimotorul | (niște) bimotoare | bimotoarele |
genitive/dative | (unui) bimotor | bimotorului | (unor) bimotoare | bimotoarelor |
vocative | bimotorule | bimotoarelor |
bimotor (feminine bimotora, masculine plural bimotores, feminine plural bimotoras)