From binoclu.
a binocla (third-person singular present binoclează, past participle binoclat) 1st conjugation
infinitive | a binocla | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | binoclând | ||||||
past participle | binoclat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | binoclez | binoclezi | binoclează | binoclăm | binoclați | binoclează | |
imperfect | binoclam | binoclai | binocla | binoclam | binoclați | binoclau | |
simple perfect | binoclai | binoclași | binoclă | binoclarăm | binoclarăți | binoclară | |
pluperfect | binoclasem | binoclaseși | binoclase | binoclaserăm | binoclaserăți | binoclaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să binoclez | să binoclezi | să binocleze | să binoclăm | să binoclați | să binocleze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | binoclează | binoclați | |||||
negative | nu binocla | nu binoclați |