a blăstăma (third-person singular present blastămă, past participle blăstămat) 1st conj.
infinitive | a blăstăma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | blăstămând | ||||||
past participle | blăstămat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | blăstăm | blăstămi | blăstămă | blăstămăm | blăstămați | blăstămă | |
imperfect | blăstămam | blăstămai | blăstăma | blăstămam | blăstămați | blăstămau | |
simple perfect | blăstămai | blăstămași | blăstămă | blăstămarăm | blăstămarăți | blăstămară | |
pluperfect | blăstămasem | blăstămaseși | blăstămase | blăstămaserăm | blăstămaserăți | blăstămaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să blăstăm | să blăstămi | să blăstăme | să blăstămăm | să blăstămați | să blăstăme | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | blăstămă | blăstămați | |||||
negative | nu blăstăma | nu blăstămați |