bricola
Borrowed from French bricoler.
a bricola (third-person singular present bricolează, past participle bricolat) 1st conj.
infinitive | a bricola | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bricolând | ||||||
past participle | bricolat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bricolez | bricolezi | bricolează | bricolăm | bricolați | bricolează | |
imperfect | bricolam | bricolai | bricola | bricolam | bricolați | bricolau | |
simple perfect | bricolai | bricolași | bricolă | bricolarăm | bricolarăți | bricolară | |
pluperfect | bricolasem | bricolaseși | bricolase | bricolaserăm | bricolaserăți | bricolaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bricolez | să bricolezi | să bricoleze | să bricolăm | să bricolați | să bricoleze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bricolează | bricolați | |||||
negative | nu bricola | nu bricolați |