From bucată.
a bucățeli (third-person singular present bucățelește, past participle bucățelit) 4th conj.
infinitive | a bucățeli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bucățelind | ||||||
past participle | bucățelit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bucățelesc | bucățelești | bucățelește | bucățelim | bucățeliți | bucățelesc | |
imperfect | bucățeleam | bucățeleai | bucățelea | bucățeleam | bucățeleați | bucățeleau | |
simple perfect | bucățelii | bucățeliși | bucățeli | bucățelirăm | bucățelirăți | bucățeliră | |
pluperfect | bucățelisem | bucățeliseși | bucățelise | bucățeliserăm | bucățeliserăți | bucățeliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bucățelesc | să bucățelești | să bucățelească | să bucățelim | să bucățeliți | să bucățelească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bucățelește | bucățeliți | |||||
negative | nu bucățeli | nu bucățeliți |