Borrowed from Bulgarian балакам (balakam).
a bălăci (third-person singular present bălăcește, past participle bălăcit) 4th conj.
infinitive | a bălăci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bălăcind | ||||||
past participle | bălăcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bălăcesc | bălăcești | bălăcește | bălăcim | bălăciți | bălăcesc | |
imperfect | bălăceam | bălăceai | bălăcea | bălăceam | bălăceați | bălăceau | |
simple perfect | bălăcii | bălăciși | bălăci | bălăcirăm | bălăcirăți | bălăciră | |
pluperfect | bălăcisem | bălăciseși | bălăcise | bălăciserăm | bălăciserăți | bălăciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bălăcesc | să bălăcești | să bălăcească | să bălăcim | să bălăciți | să bălăcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bălăcește | bălăciți | |||||
negative | nu bălăci | nu bălăciți |