a cădelnița (third-person singular present cădelnițează, past participle cădelnițat) 1st conj.
infinitive | a cădelnița | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cădelnițând | ||||||
past participle | cădelnițat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cădelnițez | cădelnițezi | cădelnițează | cădelnițăm | cădelnițați | cădelnițează | |
imperfect | cădelnițam | cădelnițai | cădelnița | cădelnițam | cădelnițați | cădelnițau | |
simple perfect | cădelnițai | cădelnițași | cădelniță | cădelnițarăm | cădelnițarăți | cădelnițară | |
pluperfect | cădelnițasem | cădelnițaseși | cădelnițase | cădelnițaserăm | cădelnițaserăți | cădelnițaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cădelnițez | să cădelnițezi | să cădelnițeze | să cădelnițăm | să cădelnițați | să cădelnițeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cădelnițează | cădelnițați | |||||
negative | nu cădelnița | nu cădelnițați |