Inherited from Vulgar Latin root *cascabundus, from *cascare, or a variation of *căscăun, from căsca.
căscăund m or n (feminine singular căscăundă, masculine plural căscăunzi, feminine and neuter plural căscăunde)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | căscăund | căscăundă | căscăunzi | căscăunde | |||
definite | căscăundul | căscăunda | căscăunzii | căscăundele | ||||
genitive- dative |
indefinite | căscăund | căscăunde | căscăunzi | căscăunde | |||
definite | căscăundului | căscăundei | căscăunzilor | căscăundelor |
căscăund m (plural căscăunzi, feminine equivalent căscăundă)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | căscăund | căscăundul | căscăunzi | căscăunzii | |
genitive-dative | căscăund | căscăundului | căscăunzi | căscăunzilor | |
vocative | căscăundule | căscăunzilor |