a căta (third-person singular present cată, past participle cătat) 1st conj.
infinitive | a căta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cătând | ||||||
past participle | cătat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | căt | căți | cătă | cătăm | cătați | cătă | |
imperfect | cătam | cătai | căta | cătam | cătați | cătau | |
simple perfect | cătai | cătași | cătă | cătarăm | cătarăți | cătară | |
pluperfect | cătasem | cătaseși | cătase | cătaserăm | cătaserăți | cătaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să căt | să căți | să căte | să cătăm | să cătați | să căte | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cătă | cătați | |||||
negative | nu căta | nu cătați |