Borrowed from French cadence, Italian cadenza, from Vulgar Latin *cadentia, from Latin cadens. Doublet of șansă; cf. also cădință.
cadență f (plural cadențe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cadență | cadența | (niște) cadențe | cadențele |
genitive/dative | (unei) cadențe | cadenței | (unor) cadențe | cadențelor |
vocative | cadență, cadențo | cadențelor |